Cupola

cupola coperta 1

Descarcă

Romanul „Cupola” reprezintă pentru mine deznodământul unui ideal de studenţie: acela al Academiei duhovniceşti. Şcoala de la Păltiniş, la care am participat activ, idealul culturii de performanţă pe care ni l-a insuflat Constantin Noica odinioară, s-a transformat fundamental în momentul în care m-am atins de Teologie.
   Am crezut într-o Şcoală a minţii, raţiunii şi spiritului, mi-am dorit un loc pe pământul acesta în care să mă simt acasă. Acum nu mai cred. Despărţirea de Noica a precedat despărţirea de mine însumi. În timpul ce va veni or să învingă numai raţiunile inimii. Numai aşa va mai fi cu putinţă o înviere.
   Academia duhovnicească de la Mânăstirea de Tămâie este fictivă, la fel ca mânăstirea însăşi, însă perfect plauzibilă. Şi chiar dacă ea nu a existat niciodată – decât în tâmplele noastre fierbinţi de studenţi teologi – sunt sigur că va rămâne. Şi chiar dacă ea nu va fi nicicând aşezată, cred că fiecare din noi are dreptul la propria sa Atlantidă.
  Romanul descrie o transmutaţie universală a minţii şi inimii – aşa cum este de aşteptat să se întâmple-n curând. Timpurile sunt foarte aproape. Timpul este acum.

Mihai M.S. Maxim